Se afișează postările cu eticheta Vanga. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Vanga. Afișați toate postările

marți, 23 noiembrie 2010

Edem

EDEM (la picioare)

intr-o găleată cu apă rece se dizolvă un pachet cu sare grunjoasa. Se înmoaie în ea un prosop, se stoarce uşor şi se înfăşoară pe mijlocul bolnavului. Procedura se repetă de zece ori la rînd. In scurt timp se va declanşa o urinare abundentă, după care edemele vor începe să se resoarbă.

- rețeta vindecătoarei Vanga

Eczemă

ECZEMĂ
a) după ce se face toaleta locurilor bolnave, se vor unge cu lichidul conţinut în conurile Ulmului de Turkestan (Ulmi minori), recoltate în luna mai.
b) se fierbe în apă un buchet de flori de pădure. După strecurare se umectează cu lichidul obţinut locurile bolnave.
c) se fierbe într-o cantitate de apă mai mare un buchet de flori de cîmp. Bolnavul se va îmbăia în această apă.
d) se îmbibă o ţesătură din bumbac într-un amestec de ulei şi oţet - părţi egale - şi se ung cu ea locurile bolnave, după ce, în prealabil, s-a făcut toaleta (curăţirea) locurilor bolnave.
e) se ung locurile bolnave cu un amestec din untură şi benzină — în părţi egale.

ECZEMĂ (la mîini, cauzată de folosirea detergenţilor)
Zilnic se vor face la mîini băi reci, timp de 10— 15 minute, cu apă în care s-a dizolvat 1 (una) linguriţă cu bicarbonat de sodiu. După aceasta, mainile vor fi ţinute, timp de 10 minute, în ulei de măsline călduţ.

ECZEMĂ UMEDĂ (la copii)
Se coc în cuptor trei nuci în coaje, pînă ce acestea capătă culoarea maro închis. După ce se răcesc se pisează fin, se amestecă cu o linguriţă cu ulei de peşte şi se unge, de cîteva ori, locul bolnav, după ce a fost bine curăţat în prealabil.

Dureri de fiere

DURERI DE FIERE (însoţite de senzaţia de grață şi stare de vomă)

Se dizolvă în sucul de la o jumătate de lămîie o linguriţă de bicarbonat de sodiu şi se bea.

-rețeta vindecătoarei Vanga

Dureri reumatismale

DURERI DE MIJLOC
Se pisează mărunt o ţiglă turcească veche şi se dă prin sită. Se amestecă această pulbere cu trei albuşuri de ou, bătute bine, cu o cană de ceai cu rachiu da struguri. Se îmbibă cu acest amestec o panză de in şi se înfăşoară cu ea mijlocul bolnav, pe timpul nopţii.

DURERI DE PICIOARE
Se fierbe într-un vas mare cu apă o chită de Trifoi pestriţ cu patru foi (Trifolium repens) după ce apa s-a răcit se strecoară şi se adaugă o lingură de gaz. Cu acest lichid se fac băi de picioare timp de 3-4 seri la rînd.

Dureri la umeri

DURERI (acute, la umeri)
a) se amestecă două pacheţele de tămaie pulbere cu 50 g oţet de mere. Se îmbibă o bucată de stofă de lană cu acest amestec şi se aplică pe locul bolnav. Procedura se repetă timp de trei seri la rînd
b) se îmbibă o bucată de stofă din lină cu benzină şi se aplică peste locul bolnav. Peste ea se fixează o farfuriuţă de cupru încinsă, atît cit poate fi suportat. Procedura se repetă timp de trei seri la rînd.

Durei de cap

- se amestecă o linguriţă de zahăr într-un pahar cu apă şi se bea seara înainte de culcare.
- se spală capul cu apa în care a fiert Pătrunjel sălbatic (Pimpinella saxifraga).

DURERI DE CAP (cronice)
Se fierbe, într-o cantitate mai mare de apă, Cimbru (Thymus vulgcris). Seara, înainte de culcare, se ţine scufundat capul în această apă, timp de 10-15 minute. După aceasta apa se toarnă peste tot corpul.

DURERI DE CAP Şl SOMN AGITAT
Se fierb în 2-3 litri de apă 1-2 frunze de Alos (Aloe arborescens). Lichidul obţinut se toarnă, timp de cîteva seri consecutiv, pe cap şi pe corp.

DURERI DE CAP PERSISTENTE (la copii)
Se ia o chită mare de Siminoc (Helichrysum are-narium), se pune într-un săculeţ de pînză curată, din care se face o pernuţă. După ce bolnavul va dormi o noapte cu capul pe ea, se va scoate chita, se va fierbe, iar apa se va turna pe capul copilului.

Diabet- rețetele Vangăi

Se bea, în fiecare dimineaţă, cîte o ceaşcă din decoct de fasole albă uscată

DIABET (stadiu incipient)
Se bea un decoct din vîrfuri de Mur (Rubus fiu-ticosus).

DIABET (copii)
Se opăresc flori de Dud alb (Morus alba), iar cu apa rezultată se spală copilul bolnav.

Diaree

Se va bea, de cîteva ori pe zi, ceai de Mentă (Mentha piperita).

DIZENTERIE

Se fierbe, timp de 10—15 minute, înt r -un litru de apă, atît cît se poate lua cu trei degete, planta Scînteiuţă
(Anagallis arvensis). Se va bea timp de două, trei zile cîte o ceaşcă, numai dimineaţa.

DEBILITATE

(la copii)
Se fac băi cu apa în care s-a fiert planta Crăşătoare (Portulaca oleracea).

DEBILITATE (la copii pînă la 3 ani)
Se fac, primăvara, zece băi cu apa în care au fiert frunze de nuc.

Împotriva constipației

Se ia, o dată sau de două ori pe zi, cîte o lingură de marmeladă din fructe de Soc negru (Sambucus negra), fără zahăr. La nevoie, zahărul poate fi înlocuit cu miere de albine.

COLECISTITĂ

Să mancati două pere zilnic şi să beti compot de pere sălbatice, fără zahăr

COLITĂ

Se va bea de două ori pe zi zer şi vor elimina din alimentaţie mîncărurile grase.(De la Vanga)

CIROZĂ

Se amestecă puţină făină albă cu lapte uman, din care se ia dimineaţa şi seara cîte o lingură, înainte de masă.(de la Vanga)

bronșita

BRONŞITA
Se fierb 2-3 frunze de Podba/ (Tussilago tartara) în jumătate litru de lapte proaspăt. Se adaugă un vîrf de cuţit de untură proaspătă de porc. Se bea din acest amestec cîte o ceşcuţă de cafea seara, înainte de culcare

BRONŞITĂ (la copii)
Se decojeşte o căpăţînă de ceapă roşie, se scobeşte mijlocul şi se umple cu suc de zahăr candel. Copilul va mînca zilnic o căpăţînă de ceapa astfel preparată, pînă la însănătoşire.

BRONŞITĂ (la copii — stadiu incipient)
Se dă copilului, o singură dată, o linguriţă cu ulei de ricin.
BOLI DE INIMĂ (preventiv)
Se bea, de patru ori pe an, un decoct de flori de Păducel alb (Crataegus monogyna).
BOALA BUERGER (Tromboangeita obliterantă)
Se face o cocă din mălai de mămăligă şi se amestecă cu oţet din vin. Aluatul astfel preparat se aplică pe locurile afectate.

BOALA BUERGER (Tromboangeitâ obliteranta - stadiu incipient)
Se amestecă lut roşu cu oţet din vin, se aşterne amestecul pe o pînză curată cu care se înfăşoară locurile afectate.

Astm

ATONIE MUSCULARĂ (la copii)
Se amestecă 400 g miere cu 20 g sulf. Cu acest amestec se unge şi se masează (de preferinţă de un specialist) tot corpul. După ce va transpira de trei ori copilul va fi schimbat, învelit cu aşternuturi proaspete şi lăsat să doarmă.

Astm

ASTM (preventiv)
Se vor evita băuturile reci, în special atunci cand omul este obosit

ASTM
a) se amestecă 200 g miere cu ulei de măsline şi rachiu de struguri. Se bea din acest amestec cîte un păhărel, de trei ori pe zi.
b) se opăresc cu apă fiartă patruzeci căpăţani de arpagic, pînă ce se înmoaie. Se scurge apa şi se acoperă arpagicul cu o jumătate litru de ulei de măsline. Se freacă pînă se obţine un piureu, din care se ia cîte o lingură dimineaţa şi seara, înainte de masă.

ASTM (la copii)
a) se înmoaie frunze de Podbal (Tussilago farfara) uscate într-o jumătate de litru de rachiu, după care se aplică pe pieptul copilului.
b) se fierb flori uscate de Podbal (Tussilago farfara) - o linguriţă de flori la doi litri apă - şi se spală copilul cu această apă. După baie copilul se unge cu un amestec format dintr-o linguriţă cu miere şi un pahar cu ţuică.
c) se ţin timp de o noapte patruzeci de frunze uscate de Podbal (Tussilago faffara), într-o jumătate de litru de ţuică. Seara, la culcare, se pun aceste frunze pe pieptul copilului (numărul acestora variază în funcţie de suprafaţa ce trebuie acoperită), pînă la terminarea frunzelor.
d) se ţin timp de o noapte patruzeci de frunze uscate de Podbal (Tussilago farfara), într-o jumătate de litru de ţuică. După aceasta, seara la culcare, tratamentul se face în felul următor e) se pune, în prima seară, o frunză pe pieptul copilului, iar în seara următoare o frunză între omoplaţi. Se continuă în felul acesta pînă la terminarea frunzelor.

ASTM (stadiu incipient)
Se amestecă untură de porc curată cu aspirină pisată. Cu amestecul obţinut se unge pieptul copilului, timp de zece zile consecutiv.
ARTROZĂ
Se taie o ceapă uscată pe lungime. In mijlocul celor două bucăţi rezultate se toarnă cîte o picătură de gudron, după care cele două jumătăţi se aplică pe locul bolnav.